Exclusiv| Mihai Onilă uimește din nou, după ce în trecut a spus că vorbește cu fiica lui și dincolo de moarte: “Dacă v-aș spune că sunt un Arhanghel …”

Mihai Onilă a vorbit exclusiv pentru CIAO.RO despre viața lui de acum și despre comunicare pe care o are cu fiica lui, Ioana Emily Hope, care a pierdut lupta cu viața la vârsta de 10 ani, din cauza unei forme rare de cancer pe creier.

Mihai, cum ești acum în Belgia? 

Sunt foarte bine! Îți mulțumesc pentru ocazia de a vorbi despre mine, viața și proiectele mele!

Cum e viața ta acolo?

Viața este diferită aici față de viața din țară, în primul rând din prisma educației, aici oamenii sunt mult mai pragmatici dar și mult mai corecți cu ei înșiși și condiția lor socială. Când eram mic  mergeam la mamaia mea la țară, adică la mama tatălui meu și acolo, în fiecare dimineață vecinii, fără nici o diferență de rasă sau vârstă, fiecare persoană cu un zâmbet pe buze spunea către ceilalți “Bună Dimineața”! Salutul era ceva comun dar și considerat de mine un gest de respect și apreciere, față de tine și față de ceilalți. După câțiva ani în București, nu am mai întâlnit acea formă de salut și de respect, oamenii au devenit mai ursuzi și mai închiși. Când am ajuns în Belgia am găsit aceeași formă de respect, la fel ca și atunci când eram mic și mergeam la bunicii mei.

Predai niște cursuri! Despre ce este vorba, profesional vorbind?

Împlinesc acum 15 ani de când practic spiritualitatea și 36 de ani de când am început să practic Artele Marțiale pe care timp de 7 ani constant le-am practicat, sport care mi-a format personalitatea de om ordonat și consecvent.

Personal, cum ești? Te-ai așezat, ești fericit, împlinit? 

Personal sunt în faza în care fiecare zi este o binecuvântare, așezat încă nu sunt pentru că încă mă aflu pe Podul de trecere dintre o relație karmică către o relație dharmică. Pentru cine nu știe ce înseamnă aceste două cuvinte, karma înseamnă o relație în care aveam datorii din alte vieți la partenera mea, iar dharmică înseamnă că relația este construită pe iubire și înțelegere și acceptare, fără nici un fel de datorii sau lecții de învățat.

Ai o nouă relație! Cum îți place să o descrii? 

Aș putea să descriu relația mea cu Laura că fiind o continuă imagine a mea în oglindă în care mă oglindesc, Laura fiind însăși oglinda mea. Într-o frază simplă, ne asemănăm ca 2 picături de apă unite într-una singură.

Practic ai o nouă familie! Mai ții legătura cu fosta ta soție? 

Da, în noua familie mă simt binecuvântat. Legătura cu fosta mea partenera încă există din cauza că legal încă lucrurile nu s-au încheiat.

Ați rămas în relații bune? 

Aș putea spune că da, am rămas în relații amicale.

Ați finalizat divorțul? Spuneai la un moment dat că în Belgia astfel de procese merg mai greu!

Exact! În Belgia condițiile sunt puțin mai deschise către familie iar aprobarea unui divorț se face în stagii sau în trepte,în care tribunalul urmărește atent dacă mai sunt șanse de reîmpacare, și chiar acordă timp pentru reconciliere iar dacă șansele rămân neschimbate,  atunci finalizează divorțul după timpul acordat reconcilierii,  iar la noi acest  termen este undeva prin luna septembrie.

În Belgia vindeci suflete! Ești terapeut!  

Această calitate, simt că o am în mine de când m-am întrupat în această lume, de mic copil m-am văzut prin ochii celorlalți ca un copil diferit. Niciodată nu am reușit să mă integrez în societatea în care am trăit, din varii motive, dar acum la maturitate înțeleg și mai bine că acele motive au făcut din mine un vindecător de suflete, inclusiv un vindecător pentru propriul meu suflet.

Sufletul tău s-a vindecat însă după pierderea fiicei tale? 

Da, s-au împlinit deja 4 ani de când Ioana a ieșit din trup și am găsit în mine puterea de a mă vindeca printr-o continuă legătură mentală și sufletească cu Ioana. Acum am încetat să mai comunicăm atât de des dar din când în când ne mai întâlnim în lumea gândurilor.

Ai primit vreun semn de la ea? 

Semnele vin atunci când nu mă aștept de la ea, atunci când am o mai mare nevoie de susținere și suport din partea ei, dar bineînțeles că cine cunoaște domeniul spiritual, cunoaște și faptul că fiecare suflet aici în trup sau acolo afară din trup, învață și se dezvoltă în orice moment, ca atare îi dau libertatea de a se ocupa și ea de propria sa evoluție așa cum și eu mă ocup de a mea aici și acum în acest spațiu și în acest timp.

I-ai simțit prezența lângă tine? 

Prezența spiritului său curat și luminos, da!

Îți mai dorești copii? 

Bineînțeles că îmi mai doresc copii, sunt foarte conștient și prezent în aici și acum și văd cu ochii mei cum alții se pregătesc la 50 de ani să părăsească aceste meleaguri iar eu am planuri ca și un tânăr de 21 de ani, adică să îmi construiesc o familie, să am cel puțin încă un copil, o casă etc , dar toate astea cu voia Divină. Eu sunt un om foarte credincios și recunosc un aspect pe care îl urmez cu strictețe fără excepții, și anume: Nimic fără Dumnezeu! Cunosc deja faptul că voi trăi în jur de 117-120 de ani așa că am planuri mari de viitor și am credința totală că totul va decurge într-un mod pozitiv și minunat, cu lecțiile de rigoare pe care cu toții le vom parcurge atât vreme cât vom fi prezenți aici, în trup.

De unde ai putearea să mergi mai departe? 

Se vorbește despre un Big-Bang și în cunoașterea mea însuși Dumnezeu sau Creatorul s-a explodat sau s-a expandat pe Sine transformându-se în tot ceea ce vedem, astfel încât fiecare dintre noi este o parte din El. Așa că eu consider că sunt creat de El pentru că El, Creatorul să se vadă în alții din ochii mei în ochii celorlalți adică bineînțeles că mă refer la ochii Lui. Creatorul, prin noi, are bucuria de a se privi pe sine.

De unde îți iei energia pozitivă?

Dacă v-aș spune că sunt un Arhanghel deja mulți dintre voi ați fi speriați …ideea de a fi om într-un trup prevede o complexitate foarte mare de care foarte puțini sunt conștienți. Ceilalți sunt sclavi prinși într-un timp și spațiu atemporal în care le sunt impuse reguli de viață, de conduită, le este impusă inclusiv puterea de a alege. Eu, îmi iau energia pozitivă din faptul că mă consider un om liber fizic, mental și sufletește, adică sunt un Spirit Liber.

Ai o voce superbă! Te-ai gândit în perioada asta de pandemie să mai faci vreun proiect muzical al tău? 

Hahaaa…Am deja un album de muzică pop aproape gata, mai am câteva săptămâni să îl declar la UCMR-ADA și să îllansez dar aici țin să spun că am muncit enorm la acest album, toată creația celor 9 piese și inclusiv producția audio fiind susținute de mine personal, inclusiv partea de producție video.

Ți-ar plăcea să faci un feat cu o altă voce bună, cunoscută la noi? 

În 1989 apăream pe Scena Festivalului de la Mamaia alături de doamna profesoară și doamna sufletului meu Aura Urziceanu, elev fiind la clasa dânsei, alături de mai mulți colegi ai mei, de acolo am deschis ochii și m-am format ca solist, întotdeauna deschis să colaborez cu colegi  de-ai mei  recunoscuți deja în țară. De exemplu  eu am cântat primul solist pe prima scenă pe care a urcat  Andra, am foarte multe colaborări cu mulți  artiști din țară și sunt deschis să colaborez 100% cu orice solist care are deschiderea să mă cheme într-o astfel de colaborare. Sunt un suflet pozitiv și iubesc scena și oamenii, nu văd un motiv pentru care vreodată aș refuza pe cineva, în special în domeniul în care m-am născut și am și trăit.

Ce părere ai despre muzica de azi de la noi?  

Încă muzica are suflet și culoare, dar cu regret văd cum mulți oameni intră în acest dommeniu fără o pregătire temeinică și mai ales fără bazele primare și aici mă refer la tehnică de respirație, dicție, emisie etc, dar am speranța că lucrurile se vor așeza sau se vor cerne în timp.

Ce îți lipsește cel mai mult în Belgia de acasă? 

Îmi lipsesc locurile în care am crescut, energia orașului și poate faptul că nu mai sunt atât de prezent în media, dar am credința că totul va urca de acum la un alt nivel.

Când mai vii în țară?

În țară venim cu toată familia în vacanță. Acum suntem 4, eu, Laura și cele 2 fete ale ei, Cynthia și Ioana. Cu toții vom petrece 3 săptămâni de vis în țară în luna august, de la începutul lunii până aproape de final. Despre revenirea în țară, în schimb, va mai trebui să mai treacă câțiva anișori ca să se îndeplinească dorința mea de a reveni permanent pe meleagurile natale.